Latest Entries »

O nouă campanie media vine să răspundă ratei mari a avorturilor în rândul femeilor de culoare, declarând că “cel mai periculos loc pentru un american african este pântecele mamei sale”. Panoul publicitar prezentând o fetiţă de culoare se află în Manhattan, la nici un kilometru de o clinică de avorturi a Planned Parenthood. Cumulat, cele trei clinici de avorturi din New York ale Planned Parenthood au raportat pe 2010 aproximativ 17.000 de avorturi.

Grupul pro-life “Life Always” sponsorizează afişarea posterului, primul în New York, ca parte a unei noi campanii naţionale ce acuză că Planned Parenthood vizează specific minorităţile. “Viitorul nostru este în joc, dat fiind că prin avort se desfăşoară un genocid”, a declarat pastorul Stephen Broden, membru “Life Always”. “Am văzut consecinţele dureroase ale oportuniştilor care se întâmplă să fie chiar avorţionişti de culoare; nu sunt doar copiii puşi în pericol ci şi mamele lor şi societatea noastră în general.” Departamentul pentru sănătate al New York a dat în ianuarie un raport din care se vede că rata de avorturi din oraş este dublul ratei naţionale. Iar avortul între femeile de culoare este mai răspândit.

“Această campanie subliniază tragedia avortului, numărul unu ca şi cauză de deces din 1973 pentru comunitatea de culoare, şi adevărul pe care trebuie să îl înfruntăm într-un oraş cu aproximativ 60% rată de avort pentru femeile de culoare”, a explicat rev. Derek McCoy, alt membru “Life Always”. Pe afiş se află indicat situl ThatsAbortion.com, care oferă informaţii pentru femeile gravide şi date despre efectele avortului asupra comunităţii de culoare.

Sursa: Catholica

Constructorul olandez Johan Huibers este aproape de a termina o replică la mărime naturală a legendarei arce a lui Noe, la Dordrecht, pe râul Maas, citim într-un articol apărut în Ziarul Lumina. Olandezul a început construcţia în anul 2008 şi s-a folosit de textul biblic de la Facere 6, 15, unde sunt dimensiunile arcei transmise de Dumnezeu lui Noe: lungimea de 300 de coţi, lăţimea de 50 de coţi, iar înălţimea de 30 de coţi. O primă dificultate a fost echivalarea acestor măsurători cu sistemul modern, astfel ca Johan Huibers a echivalat un cot cu 0,5 metri. O a doua problemă a fost stabilirea tipului de lemn folosit de Noe, dar textul biblic este neclar, spunându-se că s-a folosit lemn de gopher. Constructorul modern a optat pentru lemnul de cedru şi pin. Johan Huibers a demarat acest proiect de unul singur, folosind instrumente moderne la construirea arcei. El îşi propune ca prin această arcă să readucă în atenţia olandezilor istoriile din Biblie de care, crede el, aceştia au devenit străini. Arca urmează să devină un muzeu al istoriei biblice, în care vizitatorii să fie conduşi într-un trenuleţ. “Totul a început în 1992 când am visat o furtună. Am văzut cum Olanda era înghiţită de o masă enormă de apă, ca un tsunami. Ziua următoare am găsit o carte depre Arca lui Noe la o librărie, şi de atunci visul meu a fost să construiesc această arcă”, a declarat Johan Huibers, citat de agenţia ENI.

Sursa: Ziarul Lumina

Vechile lăcaşuri de cult din primele secole ale creştinismului continuă să iasă la lumină, arheologii descoperind mereu vestigii ale creştinismului primar.  În oraşul antic Laodiceea, situat în Turcia, o echipă de arheologi a descoperit urmele unei biserici creştine, datată în secolul IV, informează ‘Ziarul Lumina’. Profesorul Celal Şimşek, conducătorul echipei, a declarat că au descoperit Biserica din Laodiceea menţionată în Sfânta Scriptură folosind în premieră un radar special, şi descoperirea este importantă întrucât biserica, situată pe un areal de 2.000 de metri pătraţi, este pe locaţia originală şi într-o stare îmbucurătoare. Biserica descoperită se adaugă bogatului patrimoniu arheologic din Laodiceea, care devine al doilea centru arheologic important din Turcia după Efes. Baptisteriul descoperit cu această ocazie este mai frumos şi mai atrăgător decât cel al celebrei Biserici Sfânta Sofia din Istanbul şi în vara aceasta, după restaurarea completă a bisericii, presa va avea acces total la acest important monument, a declarat ministrul culturii şi turismului Ertuðrul Günay, citat de agenţia Daily News. Din perioada timpurie a creştinismului, Laodiceea a fost una din principalele Biserici şi Scaun episcopal, fiind menţionată de Pavel în Epistola către Coloseni de patru ori, fiind şi una din cele şapte Biserici din Asia Mică amintite de cartea biblică Apocalipsa. Conform tradiţiei, Biserica din Laodiceea a fost întemeiată de evanghelizatorul Epafras, ucenicul lui Pavel. În Laodiceea, în anul 343, ierarhii Bisericii au ţinut şi un Sinod local la care s-a stabilit canonul cărţilor Sfintei Scripturi.

La reuninea lor recentă de la Bruxelles din 31 ianuarie ministerele de externe ale statelor din UE au respins un proiect de rezoluție care condamnă atrocitățile recente împotriva minorităților creștine din Egipt și Irak. Deși întâlnirea a dost precedată de o rezoluție fără echivoc a Parlamentului European (PE) pe 20 ianuarie de condamnare a creșterii atacurilor asupra minorităților creștine din Orientul Mijlociu, Africa și Asia și în urma unei recomandări la fel de explicite de către Consiliul Europei (CoE), pe  27 ianuarie, Consiliul de Miniștri nu a fost de acord să includă cuvântul ”creștin” în proiectul de declarație, spunând că au vrut să evite folosirea unor expresii ”incorecte politic”. Deși majoritatea actelor de violență religioasă din ultimii ani au fost săvârșite împotriva creștinilor (sute de creștini fiind omorâți cu cruzime de Crăciun) și în ciuda declarațiilor clare ale Parlamentului European și ale Consiliului Europei, Înaltul Reprezentant al UE, doamna Catherine Ashton a refuzat să facă referiri explicite la victimile ”creștine” ale acestor atacuri în declarația ministerială care trebuia să condamne aceste tipuri de persecuție religioasă.

Poziția ei a fost aprobată și susținută de cinci miniștri de externe: Luís Amado (Portugalia), Trinidad Jiménez (Spania), Jean Asselborn (Luxemburg), Brian Cowen (Irlanda, reprezentată de către reprezentantul său permanent) şi Markos Kyprianou (Cipru). Italia, Franţa, Ungaria şi Polonia au sprijinit ferm eforturile de a condamna în mod explicit persecutarea creştinilor. Subiectul va fi discutat din nou în cadrul Consiliului de Miniştri pe 21 februarie.

Implicaţi-vă!

În pregătirea pentru discuţiile din 21 februarie, vă rugăm să scrieţi către Ministrul de Externe din țara dumneavoastră şi exprimați-vă indignarea (pentru Spania, Portugalia, Irlanda, Luxemburg, Cipru) sau sprijinul dvs. (pentru Italia, Franţa, Ungaria, Polonia). Puteţi alege, de asemenea, să încurajați miniștrii de externe a celorlalte țări care nu au adoptat încă o poziție. Mai multe informaţii privind contextul:

Discuţia miniştrilor de externe a avut loc la cererea Parlamentului European, care a invitat în mod explicit “viitorul Consiliu al Afacerilor Externe în 31 ianuarie 2011 pentru a discuta problema persecutării creştinilor şi respectul pentru libertatea religioasă […] “, în rezoluţia sa din 20 ianuarie. Textul adoptat de Parlament listează numeroase recente atacuri, crime şi persecuţii ale creştinilor, printre ele numărându-se cele din Alexandria (1 ianuarie 2011), Ciprul de Nord (25 decembrie 2010), Irak (1 noiembrie, 22 şi 10, 27 decembrie şi 30 , 2010), Filipine (25 decembrie 2010), Nigeria (24 decembrie şi 25, în 2010; 11 ianuarie 2011) şi “condamnă cu fermitate toate actele de violenţă împotriva creştinilor şi a altor comunităţi religioase”. Recomandarea din 27 ianuarie privind violența împotriva creştinilor în Orientul Mijlociu emisă de Consiliul Europei este la fel de clară cu privire la chestiune, declarând că “situaţia a devenit mai gravă de la începutul secolului 21 şi, dacă nu este abordată în mod corespunzător, aceasta ar putea conduce la dispariţia – în termen scurt – comunităţilor creştine din Orientul Mijlociu.” În plus, documentul include un apel pentru obligaţile clare şi concrete din partea statelor, cum ar fi înfiinţarea unui organism de monitorizare pentru persecuţia religioasă, dezvoltarea unei politici cuprinzătoare de azil pe motive religioase (cu o atenţie specială asupra celor care se convertesc la o altă religie), precum şi promovarea unor politici pentru a ajuta la relocarea refugiaţilor creştini în ţările lor de origine.

Raportorul de recomandare şi preşedintele Grupului PPE a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, deputatul italian Luca Volontè, şi-a exprimat dezamăgirea lui referitor la refuzul  doamnei Ashton şi a celor cinci Miniştri ai Afacerilor Externe de includere a trimiterilor către victimele creştine. “Incapacitatea de a sta în picioare ca un singur glas european împotriva atrocităţilor recente comise împotriva creştinilor în multe părți ale lumii este absolut de neînţeles”, a spus Volontè, “mai ales după cele două texte fără echivoc adoptate de Parlamentul European şi Consiliul Europei”.

Ministrul italian de externe Franco Frattini a declarat reporterilor că “textul final nu include nici o menţiune referitoare la creştini, ca şi cum ar fi vorba de altceva, asa că am cerut ca textul să fie retras, aşa că de fapt, textul a fost retras”. Frattini a pledat pentru un mesaj clar din partea miniştrilor de externe europeni pentru a sprijini şi proteja creştinii persecutaţi din întreaga lume. După reuniunea miniştrilor de externe, el a vorbit de un “exces de secularism”. Deputatul maltez David Casa a reacţionat cu furie şi neîncredere. “Cum este posibil să condamnăm în mod corespunzător aceste atrocităţi fără nici o menţiune a obiectivelor?”, A spus el. “Am devenit incapabili de a condamna atacurile asupra creştinilor noştri. Ce  zi tristă pentru Europa!”

Sursa: http://www.europeandignitywatch.org

Traducere: Bogdan M. Epure

 

Patriarhul copt al Alexandriei afirmă că Biserica se alătură în Egipt tuturor “cetăţenilor loiali” în a-i mulţumi Domnului pentru “minunatul succes” al mişcării de tineret, începută luna trecută şi care a condus la demisia preşedintelui. Cardinalul Antonios Naguib a afirmat acestea într-o declaraţie făcută publică duminică, în care mai spune: “Suntem siguri că toate aşteptările vor fi împlinite, cu voia lui Dumnezeu”.

Din 25 ianuarie, Egiptul a fost locul unor masive proteste şi demonstraţii ce au cerut demisia lui Hosni Mubarak. Acesta s-a retras vineri, iar un consiliu militar a preluat conducerea ţării. Cardinalul a vorbit despre “situaţia nepotrivită ce a controlat ţara de atâţia ani”. Şi-a exprimat speranţa pentru “un viitor mai bun şi mai luminos pentru egipteni”. “Egiptul şi-a marcat istoria de 7.000 de ani cu litere de lumină şi de foc”, a mai afirmat prelatul. “Şi acum străluceşte cu o nouă lumină.”

Patriarhul a asigurat de rugăciunile sale pentru cei răniţi în lupte şi pentru victimele violenţelor şi vandalismului. Protestele au făcut prezentă “o realitate ce era absentă de atâta timp, adică unitatea cetăţenilor, tineri şi bătrâni, creştini şi musulmani, fără distincţie şi discriminare, în scopul binelui Egiptului şi pentru siguranţa ţării”. “Suntem siguri că aceste sentimente ce domnesc în inimi vor dura în viitorul apropiat şi îndepărtat. Acum este timpul pentru o angajare serioasă şi decisivă, pentru ca Egiptul să fie la înălţime social, economic şi politic, şi să strălucească din nou cu civilizaţia sa străveche.”

În Statele Unite ale Americii continuă să crească numărul credincioşilor catolici, informează Radio Vatican. Confirmarea vine de la cel de-al 79-lea Raport anual al Consiliului naţional al Bisericilor din Statele Unite şi Canada care evidenţiază în schimb o scădere în rândul Bisericilor Protestante tradiţionale. Potrivit raportului, care va fi prezentat săptămâna aceasta, în 2010 numărul total al credincioşilor creştini în America de Nord se ridica la 145,8 milioane de persoane cu o scădere de 1,05% în raport cu anul precedent. În schimb, în contra-tendinţă, Bisericii Catolice din Statele Unite, devenită de acum cea mai mare confesiune religioasă a ţării, numărul credincioşilor i-a crescut la 68,5 milioane de persoane, cu 0,57% mai mult în raport cu anul 2009. Parte a creşterii se datorează desigur fluxului de imigraţi din America Latină.

Pe locul doi în SUA se află “Southern Baptist Convention” care după decenii de creştere a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o scădere de 0,4%. Urmează pe locul trei Biserica Metodistă Unită cu 7,8 milioane de credincioşi (mai puţin cu 1%), pe locul al şaptelea Biserica Evanghelică Luterană (mai puţin 2%), pe locul al zecelea Prezbiterenii (mai puţin 2,6%) şi pe locul al 14-lea Biserica Episcopaliană (Anglicană) cu 2 milioane de credincioşi (cu 2,5% mai puţin). În ce priveşte celelalte confesiuni religioase de inspiraţie creştină, de semnalat Martorii lui Iehova, care au înregistrat o creştere de 4,37%. Tot Radio Vatican informează astăzi despre faptul că religia creştină la Singapore a înregistrat în 2010 creşterea cea mai ridicată în ultimii 10 ani. Este ceea ce rezultă dintr-un recensământ guvernamental, potrivită căruia creştinii ar fi 18% din populaţie, cu o creştere de trei procente în comparaţie cu anul 2000. Împreună cu creştinismul, la Singapore sporeşte şi numărul credincioşilor hinduişti şi taoişti, atingând respectiv 11% şi 5%. În 2010, islamul rămâne stabil cu 15% de credincioşi, în timp ce scăderea cea mai drastică este cea înregistrată de budism, care în 10 ani trece de la 43 la 33%. Studiul arată că majoritatea celor convertiţi ca creştinism sunt de etnie chineză, foşti budişti.

Mathew Mathews, cercetător la Institutul pentru studii politice, explică faptul că sentimentul de comunitate şi de protecţie oferit de creştini este unul din motivele pentru care cetăţenii – mai ales cei sosiţi de puţin timp – decid să se convertească. Totuşi, în oraşul-stat sunt în creştere şi ateii, care trec de la 15 la 17%, şi persoanele singure. Populaţia căsătorită se ridică la 59%, cu o scădere de 3 procente în raport cu anul 2000. Scade şi numărul căsătoriilor şi indicele de natalitate în toate grupurile etnice, în timp ce creşte numărul divorţurilor. Între femeile căsătorite şi până la vârsta de 30 de ani, 20% nu au copii, cu o creştere de 6 procente în 10 ani. Indicele de fertilitate este de 1,1 copii pentru fiecare femeie, fapt confirmat de numeroasele femei cu un singur copil.

Sursa: Radio Vatican

Vaticanul şi Federaţia Rusă doresc să întărească relaţiile lor, se arată într-un comunicat dat de Biroul de Presă al Vaticanului joi, 17 februarie 2011, după încheierea audienţei pe care Papa Benedict al XVI-lea i-a acordat-o preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. Şeful de stat rus s-a întâlnit apoi, împreună cu ministrul rus al afacerilor externe, Sergey Lavrov, cu Cardinalul Tarcisio Bertone, secretar de stat al Vaticanului, însoţit de Mons. Dominique Mamberti, secretar pentru relaţiile cu statele. Nota Vaticanului arată că în cadrul discuţiilor dintre Pontif şi preşedintele Medvedev “s-a exprimat mulţumirea pentru bunele raporturi bilaterale şi a fost subliniată dorinţa de a le întări, în urma stabilirii de raporturi diplomatice depline”. Stabilirea relaţiilor diplomatice depline între cele două state a fost anunţată în 3 decembrie 2009, după ce Papa îl primise în audienţă pe Medvedev. Vaticanul şi fosta Uniune Sovietică au stabilit relaţii diplomatice în 1990, prin reprezentanţe, deşi respectivii reprezentanţi au avut întotdeauna rangul de ambasadori. În vara anului 2010, procesul a culminat cu schimbul de ambasadori. În 26 iunie, a prezentat scrisorile sale de acreditare primul ambasador rus pe lângă Vatican, Mikolaj Sadlichov, în timp ce în 15 iulie, Mons. Antonio Mennini i-a prezentat ministrului de externe Lavrov scrisorile sale de acreditare, devenind astfel în mod oficial, din reprezentant al Papei pe lângă Federaţia Rusă, Nunţiu apostolic, adică ambasador.

În cadrul discuţiilor din 17 februarie 2011 dintre Papa şi Medvedev, se adaugă în nota Vaticanului, a fost recunoscută şi “ampla colaborare dintre Vatican şi Federaţia Rusă atât în promovarea valorilor umane şi creştine, cât şi în mediul cultural şi social”. De asemenea, “a fost relevată contribuţia pozitivă pe care dialogul religios o poate aduce în societate”. Papa şi Medvedev s-au oprit şi asupra “situaţiei internaţionale, cu referire particulară la Orientul Mijlociu”. Federaţia Rusă are o populaţie de aproape 140 de milioane de locuitori. Catolicii sunt sub un milion şi jumătate.

Sursa: Catholica

Ce înseamnă să fii îndrăgostit?

Înseamnă mai mult decât să fii doar căsătorit cu cineva sau să faci amor cu cineva. Căsătoriţi sunt cu milioanele, milioane de oameni fac dragoste – dar puţini sunt aceia care sunt îndrăgostiţi. A fi cu adevărat un îndrăgostit înseamnă să fii devotat şi  să iei parte la un dans perpetuu de intimitate cu partenerul tău. A fi îndrăgostit presupune a dărui, a renunţa la ceea ce eşti, la întregul care eşti pentru a devenii un nou întreg alături de partenerul sau partenera ta. A fi îndrăgostit presupune a te abandona în braţele celuilalt, a te descoperi şi a te lăsa descoperit de celălalt. Eşti un îndrăgostit atunci când preţuieşti darul care este partenerul tău, şi te bucuri de acest dar în fiecare zi.

Eşti un îndrăgostit atunci când ţii minte că partenerul tău nu este sclavul tău – este doar un împrumut pe care ţi-l acordă Dumnezeu pentru o vreme. Eşti un îndrăgostit atunci când îţi dai seama că nimic din ceea ce se petrece între voi nu va fi lipsit de semnificaţie, că tot ce vă spuneţi unul altuia are menirea de a-i aduce celuilalt bucurie sau tristeţe, şi că tot ceea ce faci poate întări sau slăbi legătura voastră. Eşti un îndrăgostit atunci când înţelegi toate acestea, şi te trezeşti totuşi în fiecare dimineaţă cu sufletul plin de recunoştinţă că mai vine o zi în care să-ţi iubeşti partenerul şi să te bucuri de el.  Atunci când în viaţa ta există o asemenea fiinţă, eşti un om binecuvântat. Ţi s-a oferit în dar o persoană care a ales să meargă alături de tine. El sau ea va împărţi cu tine zilele şi nopţile, patul şi poverile.

Persoana care este îndrăgostită de tine va vedea părţile tale tăinuite pe care nimeni altcineva nu le vede. Iţi va atinge trupul acolo unde nimeni altcineva nu te atinge. Persoana care este îndrăgostita de tine va căuta să te scoată de acolo de unde te-ai ascuns şi va face pentru tine un paradis în braţele sale ocrotitoare şi drăgăstoase. Persoana care este îndrăgostită de tine îţi va dărui din belşug minuni în fiecare zi. Are puterea de a te bucura cu zâmbetul, glasul, mirosul pielii şi felul în care se mişcă. Are puterea de a-ţi goni însingurarea. Are puterea de a schimba banalul in sublim. Este pragul tău spre paradis, aici, pe pământ.

Nu doar creştinii resping eutanasia

Episcopul Bernard Ginoux de Montauban, Franţa, a arătat că opoziţia faţă de eutanasie nu este unică credinţei creştine. Senatul francez a votat recent cu 170 la 142 împotriva unui proiect de lege pentru legalizarea eutanasiei. Episcopul Ginoux a reflectat asupra rezultatului, afirmând: “Avem de-a face cu fiinţe umane şi cu respectul pentru fiecare viaţă umană. Nimeni nu poate ucide în mod deliberat. Atunci când legea permite uciderea,ea acordă fiinţelor umane o putere absolută asupra altora, asupra celor care sunt cei mai slabi şi mai lipsiţi de apărare. Faptul că este făcută de către o echipă într-un spital, chiar dacă sunt specialişti, nu schimbă nimic”. “Medicina trebuie să vindece, şi cei care vindecă nu trebuie să devină asasini”, a spus Episcopul în declaraţiile sale către cotidianul francez La Croix, din 25 ianuarie 2011. Episcopul Ginoux a reamintit de activitatea sa în diferite spitale, remarcând faptul că există “foarte puţini oameni care cer cu adevărat să moară”. Îngrijirile paliative şi compasiunea celor care îi îngrijesc îi ajută pe pacienţi să înţeleagă că viaţa nu mai este atât de insuportabilă, a adăugat el. “A spune că moartea programată a unei persoane considerate ‘nepotrivite’ să trăiască din cauza stării ei fizice sau psihiatrice este o crima nu este ceva unic credinţei creştine”, a spus Episcopul. “Demnitatea fiecărei fiinţe umane este intangibilă şi imuabilă. A o exclude înseamnă a cădea în barbarism”, a spus el.

 

Sursa: Catholica

Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii, Chiril, a facut autoritatilor ruse o serie de propuneri si recomandari referitoare la apararea familiei si copiilor, la ajutorarea copiilor ramasi fara parinti, la sustinerea familiilor numeroase si, nu in ultimul rand, la opozitia fata de avort. Recomandarile au fost facute in ajunul dezbaterilor de catre Consiliul de Stat al Rusiei a problemei cu privire la politicile publice de sprijinire a familiilor, mamelor si copiilor din Federatia Rusa. Potrivit ziarului “Rossiiskaia Gazeta”, seful Serviciului de presa al Patriarhiei Ruse, pr. Vladimir Vighileanski, a explicat ca “inca din primele zile ale noului an, Patriarhul Chiril doreste sa atraga atentia guvernului asupra familiei”. “Sa presupunem ca astazi acest lucru suna banal, insa familia, copilul reprezinta inceputul inceputurilor, fara de care toate celelalte probleme ale societatii sunt pur si simplu lipsite de sens. Daca sufera familia, se destrama fundamentele societatii. E similar cu ceea ce se intampla organismului fiecaruia dintre noi: daca in vasele de sange exista cheaguri, intregul organism sufera. Iar Biserica, fiind preocupata de sanatatea morala a poporului, nu poate sa nu se adreseze acestui subiect”, a mai adaugat pr. Vighileanski.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse a propus, mai intai, ca Ministerul Sanatatii Publice sa adopte instructiuni potrivit carora medicul sa dea un loc prioritar pastrarii sarcinii si sa nu ia initiative pentru intreruperea ei. De asemenea, a cerut sa se introduca in practica medicala, “dupa exemplul tarilor straine dezvoltate, o perioada obligatorie de asteptare de doua saptamani, de la inregistrarea “Consimtamantului informat”, un document semnat de femeie inainte de avort”. O alta cerinta a fost sa se “excluda efectuarea avorturilor din banii contribuabililor si sa se scoata operatia de avort din sistemul de asigurari de sanatate, cu exceptia cazurilor de pericol direct pentru viata mamei”.

Problema neobligativitatii statului de a plati pentru avorturi a mai fost mentionata si in iunie 2010 de un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse, protoiereul Vsevolod Ceaplin, presedintele Departamentului Sinodal pentru Relatia Bisericii cu Societatea, intr-o conferinta de presa dedicata actiunii interregionale “Rusia pentru viata”. El a subliniat atunci ca “ar trebui sa se puna problema neplatii de catre contribuabili pentru avorturi”, iar “evaluarea eficientei serviciilor de sanatate materna sa se faca nu dupa numarul avorturilor efectuate, ci dupa numarul de copii salvati” prin consiliere si promovarea nasterii de copii. Potrivit prelatului rus, este nevoie ca “despre adevarul avortului sa se vorbeasca pe larg in mijloacele de informare in masa, in reclama sociala, sa vorbeasca pedagogii, psihologii, clerul, insesi femeile care si-au omorat copiii nenascuti si care se caiesc de ceea ce au facut”. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse mai propune autoritatilor crearea de centre de criza de sarcina in fiecare maternitate, cu participarea unui psiholog si a reprezentantilor religiilor traditionale, precum si crearea unei retele de adaposturi pentru mamele singure, in situatii dificile. Statul ar putea oferi spatiu si resurse pentru infiintarea unor astfel de centre, iar Biserica ar putea ajuta la pregatirea personalului, in special a voluntarilor de caritate. Patriarhul Moscovei si al Intregii Rusii s-a referit la avort si intr-un context international, in octombrie 2010. El a salutat atunci decizia Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de adoptare a rezolutiei ce sustine dreptul medicilor de a refuza sa faca avorturi.